deZghețat.com

Despre tristete!

O tristeţe ce nu ştie să râdă, o tristeţe fără mască este o pierzanie ce lasă‑n urmă ciuma şi, fără îndoială, de n‑ar fi râsul, râsul oamenilor trişti, societatea supunea de mult la penalităţi mâhnirile.

EMIL CIORAN

Nu există fericire de care să-ţi aminteşti fără tristeţe.

OCTAVIAN PALER

Toate neputinţele se reduc la una: aceea de a iubi, aceea de a evada din propria tristeţe.

EMIL CIORAN

Tristeţea este rana sufletului.

IOAN GURA DE AUR

Eşti om până în clipa în care oasele încep să-ţi scârţâie de tristeţe… După aceea ţi se închid toate drumurile.

EMIL CIORAN

Permeabilă demoniei, tristeţea este ruina indirectă a moralei.

EMIL CIORAN

Omul ce nu are înţelepciune se ofileşte cu tristeţe.

EMIL CIORAN

Suferinţa şi durerea sunt întotdeauna obligatorii pentru o conştiinţă largă şi o inimă profundă. După mine, oamenii cu adevărat mari încearcă o mare tristeţe pe pământ…

Dostoievski

Oamenii de o tristeţe profundă se dau de gol când sunt fericiţi: ei au un fel de a se crampona de fericire, de parcă ar vrea s-o zdrobească şi s-o înăbuşe din gelozie. Ah, ei ştiu prea bine că ea le va scăpa printre degete!

FRIEDRICH NIETZSCHE

Lumina se odihneşte în lacrimi, noaptea în zâmbete, tristeţe şi femei.

COSTEL ZAGAN

Lumina se odihneşe în lacrimi. Noaptea se cuibăreşte în zâmbete, tristeţe şi… femei!

COSTEL ZAGAN

Niciun pictor n-a reuşit să redea singurătatea resemnată din privirea dobitoacelor, fiindcă niciunul nu pare a fi înţeles incompatibilul ochilor animalici: o enormă tristeţe şi o lipsă de poezie echivalentă.

EMIL CIORAN

E destul să privesc cerul (într-o noapte cu stele fără lună) şi braţele îmi cad în jos de neputinţă, de tristeţe. Dacă oamenii ar privi mai des cerul şi foarte atent, ar muri de disperare şi umilinţă. Putem trăi fiindcă îl uităm. Nu ne întristează numai; ne înspăimântă, ne înnebuneşte, ne sfâşie.

EUGENE IONESCO

Uneori suntem stăpâniţi de un simţământ de tristeţe pe care nu izbutim să ni-l controlăm. Ne dăm seama că momentul magic al zilei a trecut şi noi nu am făcut nimic. Viaţa îşi ascunde atunci magia şi arta.

PAUL COELHO

Nu bănuiam că maica natură s-a îngrijit de toate, că o plăcere va înlocui plăcerea dinainte, după cum, alături de plăcere, o altă tristeţe vine să ia locul celei anterioare.

LEONIDA NEAMTU

Am citit o carte scrisă de un preot englez în care se spune că este multă tristeţe în rai. Cred asta. Şi sper că e adevărat. Căci, la urma urmei, bucuria este imposibil de suportat.

LUIS BORGES

Îmi place la nebunie că sunt trist şi că tristeţea mea nu depinde decât de Dumnezeu. Prin tristeţe, pot atinge… absolutul!

COSTEL ZAGAN

Uneori, e drept, omul oboseşte aşteptând. Şi n-aţi auzit, oare, de situaţii în care, când soseşte în sfârşit ceea ce el a aşteptat, soseşte prea târziu? E, poate, o victorie pe care a dorit-o mult, dar, obţinând-o prea târziu, nu mai are ce face cu ea; o victorie care reuşeşte să-l obosească şi mai mult. Şi renunţă la ea cu o ultimă mare tristeţe, deoarece nu e simplu să porţi o bătălie şi, ajuns la capăt, să-ţi dai seama că asta a fost totul. Bătălia. A existat cândva un scop, dar de atâta aşteptare scopul a murit… Te resemnezi la nevoie cu singurătatea, dar nu vrei să te resemnezi cu desăvârşirea ei.

OCTAVIAN PALER

N-am plâns niciodată, fiindcă lacrimile s-au transformat în gânduri. Şi nu sunt gândurile acestea tot atât de amare ca lacrimile?

EMIL CIORAN

Timpul e viaţa mea, e sângele meu: ceilalţi – vampiri ce se hrănesc cu el, secătuindu-mă. Cel care îmi face vizite îmi fură substanţa sau măcar o ştirbeşte.

EMIL CIORAN

Lumea asta n-a fost creată la bucurie. Se procreează totuşi în plăcere. Da, fără îndoială, dar plăcerea nu e bucurie, e şi simulacrul ei: funcţia ei este de a amăgi, de a ne face să uităm că, până în cel mai mic detaliu, creaţiunea poartă pecetea tristeţii iniţiale din care s-a ivit.

EMIL CIORAN

Mult orgoliu şi suferinţă sunt în orice renunţare.

EMIL CIORAN

Pesimistul trebuie să-şi găsească zilnic câte-o nouă raţiune de a exista: e o victimă a “sensului” vieţii.

EMIL CIORAN

În teorie, îmi pasă la fel de puţin că trăiesc ori că mor, în practică, sunt muncit de toate spaimele ce cască un abis între viaţă şi moarte.

EMIL CIORAN

Acum hai sa plangem!